Dacă vrem ca definiția noastră pentru empatic să reflecte cele mai înalte calități ale ființelor umane, cum să gestionăm o conversație cu unchiul sau mătușa, la masa de Paște, când aceștia scot ce e mai rău din noi? Nu există un răspuns simplu, dar, prin intermediul muncii mele cu justiția restaurativă și rezolvarea conflictelor, îmi dau mereu seama de moduri mai bune de a aborda conversațiile dificile. În cele ce urmează, voi descrie câteva strategii verificate și cu eficiență dovedită. Află mai multe despre care sunt cele mai bune practici atunci când este nevoie să gestionăm o conversație dificilă sau tensionată.
Fă clar faptul că nu vrei să judeci. Imaginează-ți că ești o persoană care se simte judecată pentru că de exemplu, un activist pentru mediute roagă să te gândești la gunoiul din oceane. Te poți simți stânjenit fiindcă te gândești că ești arătat cu degetul pentru utilizarea unui pai sau pentru consumul de pește. Sistemul de autoapărare poate conduce la încheierea conversației sau la multe alte blocaje în comunicare. Mulți dintre noi am învățat că, spunând ceva precum „Cu siguranță nici eu nu sunt perfect și nu mă aflu aici pentru a judeca…” sau „Și eu încă învăț despre asta și mă străduiesc să nu critic ceea ce fac alți oameni…”, ajutăm interlocutorul să asculte cu o deschidere mai mare. Dacă simți o atitudine defensivă, poți îmbunătăți situația pur și simplu spunând că nu este intenția ta să judeci sau să arăți cu degetul. Adesea, poți observa rapid tensiunea și defensiva cum tensiunea dispare și conversația începe să progreseze.
Fii 100% prezent. Știm că ascultarea este esențială pentru magia comunicării. Așadar, e de la sine înțeles că trebuie să practicăm aceleași lucruri pe care vrem să le regăsim și în atitudinea interlocutorilor noștri. Am auzit cu toții sfatul „Ascultă pentru a înțelege, nu pentru a te certa.” Aceasta este o strategie vitală și eficace mult prea puțin folosită. Chiar dacă partenerul de conversație este cârcotaș (sau mai rău), prin ascultarea acestuia vei construi o interacțiune bazată pe empatie, veți discuta de la egal la egal și vei genera o comunicare eficientă, în urma căreia e posibil ca fiecare dintre participanți să rămână cu niște cunoștințe în plus.
Pregătește-te să nu ai dreptate. Știu că pare straniu, dar pentru aproape fiecare conflict cu care mă confrunt zilnic ca parte din munca mea în rezolvarea conflictelor îmi reamintesc „Pregătește-te să nu ai dreptate!”. Nimeni nu m-a învățat asta, dar am conștientizat că, fiind deschisă către ideea că nu cunosc întreaga poveste și că nu înțeleg întru totul perspectiva cuiva, îi pot ajuta mult mai ușor pe alții să gestioneze conflicte și mă pot ajuta și pe mine să le gestionez pe ale mele.
Este ușor să credem că le știm pe toate, dar cine chiar le știe pe toate? Pe parcursul experienței mele de viață și de lucru, în care acționez conform cu principiile antirasiale, încă mă lovesc de situații în care condiționarea mea culturală îmi poate influența comportamentul sau prezumțiile, în ciuda bunelor mele intenții, așa cum s-a întâmplat chiar săptămâna aceasta. Când cineva a evidențiat acest fapt, am devenit instantaneu defensivă și furioasă. Doar când mi-am reamintit „Pregătește-te să nu ai dreptate!” am căpătat dorința de a asculta și înțelege punctul de vedere al celeilalte persoane. Să fiu deschisă să ascult atunci când ceilalți observă greșelile mele este, de asemenea, o parte crucială a muncii mele. A înțelege în profunzime mai multe puncte de vedere ne conduce spre găsirea soluțiilor eficiente pentru problemele cu care ne confruntăm. Prin urmare, poate fi palpitant să îți poți descoperi propriile preconcepții pentru că asta te aduce mai aproape de o abordare holistică a unei probleme. Adesea, aceasta presupune să lăsăm în mod deliberat la o parte egoul și interesul personal, dar noile înțelesuri care ne așteaptă dincolo de acestea merită efortul.
Fii empatic și cu cei cu care nu esti de acord. Specialiștii în humane education, din experiența mea, sunt incredibil de empatici. Acest fapt se complică în momentul în care conștientizăm faptul că numitorul comun al celor mai multe probleme cu care se confruntă planeta noastră și toți cei care locuiesc aici este legat în principiu de ființele umane și acțiunile lor dăunătoare. Chiar dacă noi suntem problema, noi putem fi și soluția. Din punctul meu de vedere, comportându-ne unii cu ceilalți cu empatie și compasiune ne putem crește șansele de a schimba anumite tipare. Chiar dacă alții întreprind acțiuni dăunătoare, cele mai bune șanse pentru a atinge un anumit nivel de înțelegere le avem prin abordarea situației de comunicare cu empatie. Imaginează-ți o conversație cu un vecin legată de folosirea pesticidelor. Scopul nostru este să-l încurajăm să caute o alternativă. Să vedem, în continuare, diferitele metode de abordare:
„Trebuie să incetezi să mai pui otrava aia pe proprietatea ta! Pur și simplu ucide insectele care se ocupă de polenizare. Știu că ție nu îți pasă de ele, dar mie da, și ceea ce faci afectează și plantele și creaturile de pe proprietatea mea.”
Gândește-te la modul în care va suna acest lucru. Toate aceste afirmații pot fi adevărate. Verbalizarea lor îți poate da o stare de bine, dar oare generează un nou nivel de înțelegere sau o schimbare a acțiunilor vecinului tău? Orice informație va fi eclipsată de instinctul defensiv pe care oricare dintre noi l-ar simți fiind învinovățit în felul acesta.
Iată o altă abordare:
„Florile tale sunt atât de frumoase! Te văd mereu muncind prin grădină. Sunt atâtea insecte anul acesta, nu? Pare că sunt din ce în ce mai multe anual. Am citit un articol interesant care enumera lucrurile pe care le putem face să prevenim distrugerea plantelor, iar pe mine m-a ajutat enorm. Mi-au plăcut soluțiile prezentate în articol pentru că sunt ieftine și sigure pentru copii și animale. Ai vrea să-ți trimit articolul?”
Niciuna dintre formele de prezentare ale argumentului nu ne garantează o schimbare a comportamentului, dar a doua cu siguranță deschide calea către comunicare. A doua variantă dovedește mai multă empatie. Emițătorul înțelege faptul că florile și plantele sunt importante pentru vecinul său. Insectele, cel mai probabil, reprezintă o amenințare pentru un lucru de care lui îi pasă foarte tare. Arătând grijă și înțelegere pentru ceva ce știm că este important pentru persoana cealaltă, pornim dintr-un punct mult mai bun.
Dă dovadă de intenționalitate în felul în care îți comunici emoțiile. Nu este nimic greșit în a simți emoții sau a le exprima – sunt esențiale pentru sănătatea mentală – dar atunci când discuți cu o rudă, un student, sau un coleg pentru a dezbate un subiect sensibil, devii mult mai eficient dacă poți folosi argumente convingătoare livrate cu calm, comparativ cu a lăsa emoțiile să te conducă. Acest lucru poate fi dificil, întrucât mulți dintre noi simțim o conexiune profundă cu subiectele pe care le abordăm – în special dacă ceva rău ni s-a întâmplat nouă, comunității noastre, sau cuiva drag. Dar, în cadrul unei conversații, dacă scopul tău este să-i încurajezi pe ceilalți să-ți asculte punctul de vedere, ia în calcul felul în care tonul și felul tău de a livra mesajul pot fie să susțină comunicarea, fie să stârnească un conflict.
Vă doresc să fiți plini de curaj, compasiune și comunicare eficace! Animalele, planeta noastră și ceilalți oameni au nevoie ca noi să fim dornici să încercăm și dornici să muncim!
Textul de față reprezintă o traducere realizată de Andrada Mihaela Năstatse a articolului „Humane Strategies for Challenging Conversations” (Kristina Hulvershorn). Articolul original a apărut pe webiste-ul https://teachheart.org/ și îl puteți citi aici.